Am auzit multe povești despre soacre și multă vreme am crezut că sunt doar mituri. Probabil că există și soacre care-și iubesc nurorile, dar a mea nu e printre ele. Ea confirmă toate acele mituri despre care am auzit cu toții. Soacra mea nu mă vrea, iar din cauza asta avem mereu certuri în casă.
Casa în care locuim acum este a soacrei mele. Nu doar că nu sunt dorită în această casă, dar soacra mea parcă o face dinadins, ca să mă cert cu soțul meu și să ne despărțim. De altfel, mi-a spus în nenumărate rânduri că și-ar fi dorit o altă noră și că fiul ei merita o altă soție.
Nu i-a plăcut de la bun început de familia mea, pentru că nu e la fel de înstărită ca a lor. Ei au o fermă mare, cu vite, cu terenuri agricole, în fine, cu „avere”.
Mi-am cunoscut cu soțul meu când el era la facultate. El făcea zootehnie, iar eu un curs de contabilitate. Nu am apucat să muncesc prea mult după ce am terminat cursul, pentru că la scurt timp a terminat și el studiile și ne-am căsătorit și ne-am mutat la el. După ce ne-am căsătorit, a trebuit să renunț la munca mea, pentru a fi acasă tot timpul. De când m-a cunoscut, soacra mea nu mi-a dat nicio șansă. Oricât am încercat să mă apropii de ea, mă ține mereu la distanță și îmi spune mereu că nu am fost cea mai bună alegere a fiului ei. Că dacă nu am o familie la fel de înstărtă ca a ei, cel puțin să fi făcut și eu facultate.
Problema este că acum vine un copil pe lume, iar eu nu reușesc să mă înțelegcu ea nicicum. După ce voi naște voi avea nevoie de tot suportul ei. La țară se muncește mult într-o gospodărie, iar când ai un nopil no-născut nu prea te poți descurca fără ajutor.
Deocamdată mă simt ca o servitoare aici, pentru că ea mă trimite la treabă mereu. Îmi dă ordine, mă pune la muncă, iar eu fac tot ce-mi spune, pentru că vreau să ajungem să ne înțelegem. Dar uneori exagerează. Și oricât aș încerca, tot nu mă are la suflet.
Nu știu cum să mai fac, ca să mă accepte. Soțul meu e plecat la muncă toată ziua, iar când vine acasă, în loc să ne bucurăm unul de altul, ea începe să mă critice, să-i spună că nu fac nimic toată ziua, că sunt o leneșă și că o înfrunt mereu. Acum, soțul meu e din ce în ce mai distant și este vizibil supărat din cauza asta. Eu am încercat să-i explic că mama lui exagerează și că eu nu mă cert cu ea niciodată, dar nu pare să mă creadă. Ea face totul ca noi să ne certăm și să ne despărțim.
Mă gândesc cu groază ce voi face după ce voi naște. Pentru că mi-a spus că e prea devreme pentru fiul ei să devină tată. Și după ce i-a tot băgat în cap ideea asta, acum spune și el că ne-am grăbit și chiar a vrut să fac avort. Desigur că m-am opus, pentru că oricum sarcina era deja peste trei luni.
Mi se pare acum că mama lui îl influențează foarte mult și mă tem că influența ei îl duce într-o direcție greșită. Este evident că soacra mea nu mă vrea, iar din cauza asta, familia mea se va destrăma.
Știu că ea îl vede pe fiul ei ca stâlpul casei acum, după ce soțul ei a murit. Ea a pierdut un copil cu mulți ani în urmă, iar de atunci și-a mutat toată atenția asupra lui. Avea doar cinci sau șase ani când a murit, subit. Medicii au descoeprit că se născuse cu o malformație congenitală care a răms nedescoperită. Pot să înțeleg că soacra mea a avut și ea o serie de traume. Dar nu înțeleg de ce nu poate să mă accepte, sau cel puțin să ne lase în pace. Să nu mai creeze tensiuni între noi.
Dacă ai și tu o poveste despre care crezi că merită spusă, nu ezita sa ne ajuți să o facem cunoscută comunității Ego.ro. Aici se leagă prietenii sau poți afla răspunsuri pe care alte persoane e posbil să ți le ascundă, din diferite motive. Scrie-ne povestea ta pe redactia@ego.ro, anunță-ne cum vrei să apară și dacă ai nevoie și de opinia unui specialist. Putem cere părerea unui expert și poate așa găsești mai ușor o rezolvare, o alinare sau măcar un gând bun din partea comunității EGO.RO!. De asemnea, la cerere, identitatea persoanei care ne scrie nu va fi făcută publică!