Cursa pentru președinția României ia o turnură neașteptată, potrivit celui mai recent sondaj realizat de Avangarde – INSOMAR. Într-un peisaj politic dominat de figuri cunoscute precum Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Mircea Geoană, apariția Elenei Lasconi ca o candidată serioasă a surprins mulți observatori politici și a captat atenția publicului larg.
Acest sondaj evidențiază o serie de aspecte interesante legate de baza electorală a fiecărui candidat și modul în care aceștia sunt percepuți de diverse categorii demografice. Astfel, devine evident că profilul votanților fiecăruia reflectă nu doar o preferință politică, ci și diferențe clare în termeni de vârstă, gen și nivel de educație.
Acest sondaj evidențiază o serie de aspecte interesante legate de baza electorală a fiecărui candidat și modul în care aceștia sunt percepuți de diverse categorii demografice. Astfel, devine evident că profilul votanților fiecăruia reflectă nu doar o preferință politică, ci și diferențe clare în termeni de vârstă, gen și nivel de educație.
Una dintre cele mai mari surprize ale acestui sondaj o reprezintă performanța Elenei Lasconi, fostă jurnalistă și primar al orașului Câmpulung. Lasconi, care a intrat relativ recent în arena politică națională, se bucură de un sprijin considerabil din partea tinerilor. Sondajul arată că 47% dintre votanții săi sunt tineri cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, un segment cheie în contextul schimbărilor politice din România.
În plus, Lasconi atrage o majoritate covârșitoare de femei, cu 57% din votanții săi aparținând acestui gen. De asemenea, se remarcă faptul că baza sa electorală are un nivel de educație mai ridicat decât al altor candidați, 50% dintre susținătorii săi având studii superioare. Această combinație de tineri, femei și persoane cu educație superioară reprezintă un mix demografic care ar putea schimba dinamica electorală din România, oferindu-i Elenei Lasconi o poziție puternică în fața candidaților tradiționali.
Liderul PSD, Marcel Ciolacu, continuă să fie un candidat de top în cursa pentru președinție, atrăgând în mod constant voturi din partea unui segment stabil de alegători. Potrivit sondajului, baza sa electorală este predominant formată din persoane cu vârste între 36 și 60 de ani, acest grup reprezentând 43% dintre votanții săi. Este, de asemenea, interesant de observat că femeile constituie o majoritate semnificativă în rândul susținătorilor lui Ciolacu, reprezentând 53% din baza sa de votanți.
În ceea ce privește nivelul de educație, 51% dintre votanții săi au studii liceale finalizate, ceea ce sugerează că Ciolacu atrage un segment semnificativ al electoratului din clasa de mijloc și muncitoare. Acest profil demografic reflectă o tradiție solidă în electoratul PSD, care a fost mereu susținut de alegătorii mai în vârstă și din medii mai tradiționale.
Fostul premier Nicolae Ciucă, cunoscut pentru cariera sa militară și poziția sa de prim-ministru al României, continuă să fie un jucător important pe scena politică. Sondajul arată că 54% dintre votanții săi sunt persoane cu vârste cuprinse între 36 și 60 de ani, o grupă de vârstă similară cu cea a susținătorilor lui Marcel Ciolacu. Cu toate acestea, Ciucă are o susținere puternică și din partea femeilor, care constituie 55% din baza sa electorală.
În ceea ce privește educația, votanții lui Ciucă au în mare parte studii liceale finalizate, cu 50% din acest segment demografic susținându-l. Ciucă pare să fi consolidat o bază solidă de susținători din clasa mijlocie, ceea ce îi oferă o platformă stabilă pentru campania sa prezidențială.
Fostul ministru de externe și ambasador al României în SUA, Mircea Geoană, se bucură de un sprijin consistent din partea electoratului matur, similar cu ceilalți candidați de top. Conform sondajului, 53% dintre votanții săi au vârste cuprinse între 36 și 60 de ani, iar 55% dintre aceștia sunt femei.
Un aspect interesant este că, în ceea ce privește educația, Geoană atrage un electorat cu un nivel de educație mai ridicat. Aproximativ 50% dintre votanții săi au finalizat studiile liceale, reflectând o bază solidă de alegători educați care apreciază probabil experiența și expertiza sa în politica externă.
George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), continuă să atragă un segment important al electoratului tânăr. Sondajul arată că 49% dintre votanții săi sunt persoane cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, ceea ce îl face unul dintre candidații preferați ai tinerilor. În plus, Simion are un sprijin semnificativ din partea bărbaților, aceștia constituind 58% din baza sa de susținători.
În ceea ce privește educația, majoritatea votanților lui Simion (49%) au studii liceale finalizate, indicând că platforma sa politică atrage în special alegătorii din clasa muncitoare. Simion capitalizează pe un val de nemulțumire populară, care este mai pregnant în rândul tinerilor deziluzionați de clasa politică tradițională.
Diana Șoșoacă, una dintre cele mai controversate figuri din politica românească, atrage un electorat clar definit. Sondajul indică faptul că 53% dintre votanții săi sunt persoane cu vârste cuprinse între 36 și 60 de ani, iar majoritatea covârșitoare a acestora (68%) sunt femei.
Aceasta se remarcă printr-o bază de votanți care au studii liceale finalizate (45%) și care, în general, sunt sceptici față de politicile guvernamentale tradiționale. Șoșoacă reușește să mobilizeze un segment de electorat care simte că vocea lor nu este auzită de către liderii politici tradiționali.
Sondajul Avangarde – INSOMAR arată clar că cursa pentru președinția României este una deschisă și dinamică, cu multiple surprize și răsturnări de situație. Apariția Elenei Lasconi ca un candidat serios, sprijinit în special de tineri și femei educate, adaugă o nouă dimensiune competiției electorale. De asemenea, preferințele demografice clare ale votanților pentru ceilalți candidați indică o polarizare puternică în funcție de gen, vârstă și nivel de educație.
Rămâne de văzut cum vor evolua preferințele electorale în lunile care urmează și care dintre candidați va reuși să își extindă baza electorală pentru a câștiga sprijinul necesar pentru funcția supremă în stat.