Nu mi-am imaginat niciodată, în toată viața mea, că voi ajunge să trăiesc ceea ce trăiesc acum. Am ajuns la 40 de ani și, în loc să mă bucur de ce-mi oferă viața – mai ales că după vârsta asta „ofertele” vieții începe să scadă – eu acum trebuie să suport infidelitatea soțului meu și nu doar atât. Soțul mi-a propus să ducem o viață dublă. Vrea să-i accept amanta în familia noastră.
Povestea a început în urmă cu doi ani. Abia trecuse de 40 de ani și chiar îl luam peste picior, spunând că va trebui să depășească ceea ce se numește criza vârstei de mijloc. Am râs amândoi atunci, numai că l-a ajuns din urmă. S-a îndrăgostit nebunește de o tânără și a început să iasă cu ea. Nu a trecut mult timp și am aflat și eu.
Fata era chelneriță la o cafenea din oraș și, din bărbatul care nu bea cafea, a ajuns un împătimit al cafelei. La început nu am înțeles cum de a început să-i placă atât de mult, dar m-am bucurat că am cu cine face schimb de impresii, eu fiind o mare amatoare de cafea. Așa că după o vreme am început să ies cu el la cafeneaua respectivă.
Fiind și prăjitorie de cafea, am început să le testăm toate produsele, pe rând, așa că devenisem obișnuiți ai casei. Dar era mereu ceva ce îmi dădea un sentiment ciudat după ce plecam de acolo. La început nu îmi dădeam seama ce e.
Apoi am început să mă prind că era acolo o fată care avea un comportament ciudat. Mereu îmi vărsa cafeaua sau uita să-mi dea zahărul sau îmi dădea altceva decât am comandat. Mai mult, îi aducea lui comanda, iar eu aveam de așteptat mult și bine până când mă servea. Nu știu dacă o făcea dinadins, dar după ce am remarcat cum se uita el la ea și ce schimb de replici aveau, am început să mă gândesc că ceva nu era în regulă.
Mi-a fost relativ ușor să descopăr că o aștepta în fiecare zi când ieșea din tură și o ducea la plimbare. Pentru că erau ore la care înainte nu obișnuia să iasă din casă, așa că a trebuit doar să-l urmăresc un pic. Poziția cafenelei era perfect orientată către geamurile de la apartamentul prietenei mele, dar el nu știa asta. Ea a fost cea care mi-a spus că îl vede acolo mereu și cu cine este.
Inițial am zis că-l las în pace. M-am gândit că e chiar criza vârstei de mijloc și m-am gândit că nu vreau să-mi stric căsnicia de 20 de ani pentru un lucru care nu merită. Mă gândeam că o să-i treacă și că își va reveni.
Problema este că nu i-a trecut. El, văzând că nu-l întreb niciodată nimic, credea probabil că nu bănuiesc nimic. Așa că a început să prindă curaj și să se expună cu ea peste tot.
Deja prietenii o cunoșteau și o acceptau, iar eu începusem să fiu privită cu milă de soțiile prietenilor noștri. Toate mi-au spus despre ce face și mă îndemnau să-l părăsesc, însă eu am tot avut speranță că e doar o fază. Mă gândeam că suntem oameni maturi, că e o fază prin care trece și că o va depăși. Dar după un an nu am mai rezistat și am decis să-i spun că vreau să avem o discuție. Deja ajunsese situația de nesuportat.
Ei bine, când i-am spus că vreau să înceteze cu fata aia și să-și revină că ne face de râs și pe noi, dar și pe copii, a luat-o razna complet. A fost la un pas de a mă pălmui, spunând că o jignesc și că nu-mi permite. Sigur că nu am avut complimente la adresa ei, dar nu mă așteptam să o apere cu atâta înverșunare.
Ce mai aveam eu de făcut în acel moment, decât să-i spun că vreau să divorțez? Umilința era prea mare. Copiii, care aflaseră și ei de isprava lui, au început să-l urască, așa cum nu e firesc. Dar se simțeau trădați și umiliți.
A făcut, în cele din urmă, gestul, și-a strâns bagajul și a plecat. Încă mai speram că, locuind cu ea, își va da seama că nu poate avea viața pe care și-a dorit-o și că se va întoarce acasă. Și am avut dreptate. Îi era greu acum să plătească chirie, să o întrețină pe domnișoara care nu mai voia acum să muncească și se visa deja soția lui. Plus că trebuia să se îngrijească și de copiii lui.
Au trecut doar șase luni până când a bătut la ușă. Mi-a spus că vrea să-l iert și că vrea să revină acasă. Am acceptat. Până la urmă asta era ceea ce-mi doream.
Dar după încă șase luni am aflat că se vedea din nou cu ea. Atunci am răbufnit și i-am spus că nu mai vreau să-l văd niciodată, că vreau să plece pentru totdeauna din viața mea și că voi merge cu divorțul înainte.
Ei bine, acesta a fost momentul în care am avut parte de șocul vieții mele. Nu numai că nu a vrut să mai plece de acasă. Dar soțul meu mi-a propus să ducem o viață dublă. Vrea să-i accept amanta și să trăim „fericiți” toți trei. Nu poate renunța nici la ea, dar nici la familia lui. Acum vrea să i-o primesc în casă și să locuim împreună.
Nu mi-am imaginat niciodată că voi primi o asemenea propunere. Mă gândesc ce le voi spune copiilor. Unde va dormi? Cu el? Sau în camera copiilor? Sau poate vrea să dorm eu în camera de oaspeți.
Sunt complet debusolată și nu știu cum să merg mai departe. Să plece la ea nu vrea, să rămână acasă nu vreau eu.
Am mare nevoie de un sfat avizat.
Dacă ai și tu o poveste despre care crezi că merită spusă, nu ezita sa ne ajuți să o facem cunoscută comunității Ego.ro. Aici se leagă prietenii sau poți afla răspunsuri pe care alte persoane e posbil să ți le ascundă, din diferite motive. Scrie-ne povestea ta pe redactia@ego.ro, anunță-ne cum vrei să apară și dacă ai nevoie și de opinia unui specialist. Putem cere părerea unui expert și poate așa găsești mai ușor o rezolvare, o alinare sau măcar un gând bun din partea comunității EGO.RO!. De asemnea, la cerere, identitatea persoanei care ne scrie nu va fi făcută publică!