Premierul australian Anthony Albanese a anunțat marți un nou proiect de lege care vizează reglementarea accesului la rețelele sociale pentru tinerii din țară.
Conform declarațiilor acestuia, inițiativa legislativă va introduce o vârstă minimă pentru utilizarea platformelor sociale precum Facebook, Instagram și TikTok, stabilită între 14 și 16 ani. Această măsură, așteptată să fie adoptată până la finalul anului 2024, vine în contextul preocupărilor legate de influența negativă a rețelelor sociale asupra sănătății mentale a tinerilor.
„Vreau să văd copiii departe de ecranele lor şi (mai degrabă) pe terenurile de fotbal, în piscine şi pe terenurile de tenis. Vrem ca ei să aibă experienţe adevărate cu oameni adevăraţi, întrucât ştim că reţelele sociale fac rău societăţii”, a declarat premierul Albanese în cadrul unei intervenții televizate pe ABC, subliniind importanța experiențelor reale în detrimentul celor digitale.
Această propunere a guvernului a fost întâmpinată cu sprijin și de către opoziția conservatoare. Liderul opoziției, Peter Dutton, și-a exprimat acordul cu inițiativa, subliniind urgența implementării acesteia.
„Fiecare zi de amânare lasă vulnerabili copiii la pericolele reţelelor sociale”, a avertizat Dutton, susținând că măsurile ferme sunt necesare pentru protejarea tinerilor.
Proiectul de lege prevede implementarea unui sistem de verificare a vârstei utilizatorilor, care va fi testat în lunile următoare. Aceasta va reprezenta o parte esențială a procesului prin care se va controla accesul tinerilor sub vârsta minimă.
„Un test de verificare a vârstei în momentul conectării va fi desfăşurat în următoarele luni, înainte ca textul să intre în vigoare”, a explicat premierul Albanese, detaliind pașii următori pentru implementarea măsurilor.
Deși inițiativa a fost bine primită de unii politicieni și o parte din public, au apărut și voci critice, în special din rândul experților și al mediului academic. Daniel Angus, profesor la Universitatea de Tehnologie din Queensland, consideră că proiectul de lege este „imprudent şi nechibzuit”, argumentând că ar putea avea efecte negative asupra participării tinerilor la lumea digitală.
„Proiectul subminează ancheta şi principiile democraţiei deliberative şi ameninţă să cauzeze greşeli prin excluderea tinerilor de la o participare importantă şi sănătoasă la lumea digitală”, a adăugat el.
În plus, există și îndoieli cu privire la eficiența tehnologică a verificării vârstei utilizatorilor. Toby Murray, profesor asociat de informatică la Universitatea din Melbourne, a exprimat scepticism cu privire la posibilitatea implementării unei astfel de măsuri, afirmând că tehnologiile actuale de verificare nu sunt suficient de fiabile și pot ridica probleme legate de confidențialitatea utilizatorilor.
„Guvernul este pe cale să testeze o tehnologie de verificare a vârstei. Dar se ştie deja că metodele actuale nu sunt fiabile, sunt uşor de ocolit şi riscante pentru viaţa privată a utilizatorilor”, a explicat Murray.
În context internațional, alte țări au luat măsuri similare. De exemplu, în Statele Unite, Senatul a aprobat recent un proiect de lege care stabilește vârsta minimă de 13 ani pentru accesul la rețelele sociale, însă acesta nu a fost încă votat de Camera Reprezentanților.